“Omul trebuie sa sufere. Cand nu are motive reale, inventeaza unele.”

Intr-o lume in care rutina ne face sa uitam de cei din jurul nostru, sa-i ignoram si sa nu le ascultam gandurile ajungem sa pierdem momente. Uneori aceste momente sunt fatale. Atunci stam si ne gandim… de ce nu am stiut? De ce tot mai multi oameni isi i-au viata? Nu ne vine sa credem. De ce vor sa moara atunci cand au tot viitorul in fata lor? Poate ca daca i-am asculta mai atent pe cei din jur … sau poate ca nici urechea plecata nu mai ajuta. Parintii, copiii, nepotii sau prietenii sinucigasilor nu mai au cum sa afle… ei raman cu cea mai grea povara…vina. Atunci stam si ne gandim. De cine sa ne para mai rau? De cei care i-au decizia ca nu mai vor sa traiasca sau de cei care raman in urma. Dar totusi de ce vrea un om sa moara? Am stat si m-am gandit mai mult dupa ce am vazut cazul celor doua gemene de la Cluj. Andreea si Kinga Bodis. Cele doua fete proveneau dintr-o familie buna. Nu duceau lipsa de bani, erau tinere si aveau tot viitorul in fata lor. Intr-o zi si-au cumparat funia, iar in alta au luat doua scaune de acasa si au plecat intr-un parc din Cluj. Au legat funiile de o creanga a unui copac, si-au pus streangul in jurul gatului si au murit imbratisate. Am incercat sa gasesc o explicatie stiintifica si am gasit-o la Emile Durkheim….

Exista patru tipuri de sinucidere

a) Sinuciderea maniaca – se datoreaza halucinatiilor sau conceptiilor delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara. Halucinatia apare brusc, si la fel si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare, incercarea a esuat, ea nu mai este reluata, cel putin pentru moment.
b) Sinuciderea melancolica – este legata de o stare generala exagerata de depresie si tristete, care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur. Viata este vazuta in negru, si i se pare plictisitoare si dureroasa. Acesti bolnavi sunt foarte perseverenti in telul urmarit.
c) Sinuciderea obsesiva – nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzata doar de ideea fixa de a muri.
d) Sinuciderea impulsiva sau automata – este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare brusc, si bolnavul nu-i poate rezista.

…. dar nu am gasit una umana.

Daca ar trebui sa aleg de cine sa-mi para mai rau as alege familia celor doua surori. Ce e in sufletul parintiilor acestor fete? Ce e in sufletul mamei…sau al tatalui care nu a vorbit cu ele de mai bine de doi ani? Nu cred ca mai au suflet. Fetele lor l-au luat cu ele acolo unde s-au dus.

Published in: on June 6, 2007 at 12:22 pm Comments (3)

The URI to TrackBack this entry is: http://ramonapuscas.wordpress.com/2007/06/06/omul-trebuie-sa-sufere-cand-nu-are-motive-reale-inventeaza-unele/trackback/

RSS feed for comments on this post.

3 Comments Leave a comment.

  1. Foarte bine punctat. Suicidul este o tema despre care eu nu as putea sa scriu. Daca as reusi totusi sa astern cateva cuvinte pe hartie ar fi exact ultima fraza pe care ai spus-o tu.

  2. [...] numai că am dat peste o compunere interesantă (aberaţia curentă a început ca un comentariu): “Omul trebuie sa sufere. Cand nu are motive reale, inventeaza unele.”. titlul e bine ales, dar îmi permit să fiu numai parţial de acord cu ideea: e cam mult spus [...]

  3. bine scrisa compunerea, imi place stilul. meriti urmarita ;)

    incepusem un comentariu, dar a crescut prea mare şi urat asa ca l-am mutat la mine (dc apar 2 trackback-uri pls sterge unul, daca nu apare niciunul, nu-i bai :) )

    P.S. cum iti suna “oamenii isi i-au viata”? :P


Leave a Comment